Cand nu se fac nunti in 2011 In romania

Biserica Ortodoxa de Rasarit a randuit pentru credinciosii crestini anumite posturi. Caci postul - zice Sfantul Ioan Gura de Aur - potoleste trupul, infraneaza poftele cele nesaturate, curateste si inaripeaza sufletul, il inalta.
Desi religios nu se poate oficia cununia, totusi pentru cununii civile nu exista interdictii din acest punct de vedere. Ziua casatoriei civile este marcata de legalizarea relatiei la Oficiul Starii Civile.
Atunci cand stabiliti data casatoriei, si mai ales daca sunteti de religie ortodoxa, este bine sa luati in calcul urmatoarele zile, in care nu se oficiaza cununii religioase.

Asadar, tine minte, pentru anul 2011, nu se fac nunti in:

• 1 ianuarie -Taierea-imprejur. Taierea-imprejur a Domnului este sarbatoarea randuita in amintirea taierii-imprejur dupa trup a Domnului nostru Iisus Hristos ca prunc.
• 6 ianuarie (si in Ajun, 5 ianuarie) - Teofania, Epifania, Botezul Domnului sau Boboteaza. În această zi se prăznuiește botezarea Domnului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan și începutul propovăduirii timpurii a lui Hristos. Praznicul Epifaniei marchează sfârșitul sărbătoririi Crăciunului, care începe de la 25 decembrie și se încheie pe 6 ianuarie.
• 2 februarie (si in Ajun, 1 februarie) - Aducerea la Templu a Pruncului Iisus sau Întâmpinarea Domnului este unul din Praznicele Împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe. Această sărbătoare mai este cunoscută sub numele de Ziua Lumânărilor, în special în ţările vestice, datorită obiceiului de a binecuvânta lumânările în această zi.
• 28 februarie - 6 martie - Saptamana lasatului de carne. Ea deschide o saptamana pregatitoare pentru inceputul Postului Mare.
• 7 martie - 23 aprilie - Postul Sfintelor Pasti. Postul Pastelui (Postul Mare sau Postul Patruzecimii) este cel mai lung post din calendarul crestin-ortodox si dureaza sapte saptamani, adica 48 de zile, fiind unul dintre cele mai restrictive.
• 24 aprilie - Ziua Sfintelor Pasti. Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi este centrul credinţei creştine ortodoxe. Sărbătoarea este precedată de douăsprezece săptămâni de pregătire, care sunt împărţite în: duminicile premergătoare postului, Postul Mare şi Săptămâna Mare. Credincioşii încearcă să parcurgă această perioadă cu smerenie, iertare, împăcare, rugăciune, post, generozitate şi studiul elementelor credinţei.
• 24 aprilie - 30 aprilie - Saptamana Luminata. Saptamana de dupa Pasti este socotita Saptamana Luminata fiindca e toata scaldata in Lumina Invierii si prin aceasta cei putini, cativa adunati in jurul lui Isus in timpul vietii lui, au capatat certitudinea ca intr-adevar, asa cum fagaduise, Domnul a invins moartea.
• 2 iunie (si in Ajun, 1 iunie) - Inaltarea la cer a Domnului. Numita in popor si Ispas, cade totdeauna in Joia saptamanii a sasea dupa Pasti, adica la 40 de zile dupa inviere, cand Domnul S-a inaltat la cer.
• 20 iunie - 28 iunie - Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Sfintii Apostoli Petru si Pavel, care se sarbatoresc la 29 Iunie al fiecarui an, au propovaduit amandoi Evaghelia cu mult zel. Biserica crestina in general si cea romaneasca in special ii socoteste "intaistatatori" intre apostoli. Viata si activitatea lor misionara, ca si minunile savarsite de ei, sunt descrise in parte in Noul Testament, Faptele Apostolilor. Deasemenea, intreaga activitate a Sfantului Apostol Pavel reiese din cele 14 epistole scrise de el catre Bisericile locale infiintate de el.
• 31 iulie - 14 august - Postul Adormirii Maicii Domnului. Adormirea Maicii Domnului este unul din Praznicele Împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe, sărbătorită în 15 august. Această sărbătoare comemorează moartea, învierea şi slăvirea Maicii Mântuitorului. Sărbătoarea mărturiseşte că Maica Domnului "a fost luată" de Dumnezeu în împărăţia cerească al lui Hristos, în deplinătatea vieţii ei sufleteşti şi trupeşti.
• 29 august (si in Ajun, 28 august) - Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul. În fiecare an, pe data 29 august, prăznuim Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini. Fiu al Elisabetei şi al preotului Zaharia, este cunoscut sub denumirea de "înaintemergătorul", pentru că a anunţat venirea lui Hristos. Ioan Botezătorul a fost omorât pentru că i-a adresat reproşuri aspre lui Irod Antipa, care, contrar Legii, se căsătorise cu Irodiada, soţia fratelui său. Prin viaţa, dar şi prin moartea sa, Sfântul Ioan Botezătorul rămâne cunoscut ca un Profet al lui Iisus.
• 8 septembrie (si in Ajun, 7 septembrie) - Nasterea Maicii Domnului. Cea dintai mare sarbatoare din cununa Sfintilor de peste an este sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului, praznuita la 8 septembrie.
• 14 septembrie (si in Ajun, 13 septembrie) - Inaltarea Sfintei Cruci. Înălţarea Sfintei Cruci este cea mai veche şi cea mai importantă dintre sărbătorile creştine închinate cinstirii crucii lui Iisus. Atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic) cât şi în cel latin această sărbătoare se ţine pe data de 14 septembrie.
• 14 noiembrie - 24 decembrie - Postul Nasterii Domnului. Postul Naşterii Domnului (al Crăciunului) a fost rânduit de Biserică pentru a pregăti pe credincioşi spre cuviincioasa întâmpinare şi serbare a marelui praznic al naşterii cu trup a Mântuitorului Iisus Hristos. El aduce aminte creştinilor de patriarhii şi drepţii din Vechiul Testament, care au petrecut timp îndelungat în post şi rugăciune, în aşteptarea şi cu nădejdea venirii lui Mesia - Izbăvitorul. Acest post începe în 14 noiembrie şi se încheie în ajunul praznicului, pe 24 decembrie.
• 25 decembrie - Nasterea Domnului. Crăciunul sau Naşterea Domnului este sărbătoarea creştină a naşterii după trup a Domnului Iisus Hristos, celebrată la 25 decembrie (după calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (după calendarul iulian) în fiecare an. Ea face parte din cele 12 sărbători domneşti (sau praznice împărăteşti) a Bisericilor bizantine, a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii. În anumite ţări unde creştinii sunt majoritari, e de asemenea sărbătoare legală, şi se prelungeşte în ziua următoare, 26 decembrie: a doua zi de Crăciun.
• 25 decembrie - 6 ianuarie – de la nasterea Domnului pana la Boboteaza nu se oficiaza casatorii religioase.

Este foarte important sa stii ca nu se fac nunti nici in zilele de miercuri si vineri de peste an.
Multi dintre semenii nostri considera randuielile bisericesti, intre care se numara si postul, niste prescriptii care nu se refera in mod necesar si la propria lor persoana, crezandu-le uneori fara sens sau imposibil de respectat din cauza exigentei lor.
Trebuie stiut ca toate legile bisericesti se stabilesc spre folosul credinciosilor si in spatele acestor legi se gaseste nevoia fiecarui om de a trai cat mai aproape de Dumnezeu si de a scapa de toate rautatile ce stau in calea comuniunii omului cu Dumnezeu.
Pentru crestini postul este o porunca, dar nu o porunca absurda prin care Dumnezeu voieste sa-si arate puterea de stapan, ci o porunca izvorata din iubirea de oameni a Creatorului, care stie cele mai pune mijloace pentru curatirea si sfintirea oamenilor.
In sens general, orice om stie ca a posti inseamna a ne abtine de la toate mancarurile provenite de la animale, mancaruri numite in popor „de dulce”. Dar daca ne-am opri la acest aspect am transforma postul intr-o simpla dieta si nu i-am descoperi semnificatia duhovniceasca. Trebuie sa mergem mai departe si, paralel cu acest „post de bucate” sa ne straduim sa postim si de pacate, mai ales ca perioada postului este prielnica pentru lucrarea faptelor bune.
Postul mai poate fi vazut si ca un exercitiu al vointei. Cel care reuseste sa renunte la un anumit fel de mancare, va castiga astfel puterea de a renunta la orice fel de indemn sau pofta ce aprinde in el pacatul.
„In zilele noastre, practica postului pare sa fi pierdut putin din valoarea sa spirituala şi sa fi capatat mai degraba, intr-o cultura marcata de cautarea bunastarii materiale, valoarea unei masuri terapeutice pentru ingrijirea propriului corp. A posti ajuta, desigur, la bunastarea fizica, dar pentru credincioşi este in primul rand o ’terapie’ pentru ingrijirea a tot ceea ce ii impiedica sa se conformeze vointei lui Dumnezeu”. (Paul J. Cordes)
Praznicele Imparatesti ale Bisericii Ortodoxe sunt cele mai importante sarbatori ale anului liturgic. In timp ce numerosi sfinti si evenimente au importanta in anumite zone, intreaga Biserica sarbatoreste toate cele treisprezece sarbatori aflate deasupra tuturor celorlalte, Sfintele Pasti si cele Douasprezece Praznice Imparatesti . Acestea sarbatoresc si ne reamintesc prezenta istorica a Mantuitorului si a Maicii Sale aici pe pamant, printr-o serie de evenimente considerate cele mai importante.
Dintre acestea, sapte sunt praznice in onoarea Domnului nostru Iisus Hristos iar cinci sunt in onoarea Maicii Domnului, impreuna constituind cele Doisprezece Praznice Imparatesti: Nasterea Maicii Domnului, Inaltarea Sfintei Cruci, Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, Nasterea Domnului (Craciunul), Botezul Domnului, Intampinarea Domnului, Buna Vestire, Duminica Intrarii Domnului in Ierusalim, Inaltarea Domnului, Pogorarea Duhului Sfant, Schimbarea la Fata, Adormirea Maicii Domnului).