- petitul: viitorul mire isi ia inima in dinti si merge la viitorul socru,pentru a cere mana viitoarei sale sotii.E proba de foc pe care o dau barbatii ;P
- petrecerea burlacilor/a burlacitelor: o noutate in tara noastra, le da prilejul viitorilor insuratei sa se distreze cu prietenii
- fedelesul: varianta veche a petrecerii burlacilor, este o petrecere, tinuta in casa miresei, in cadrul careia, prietenii ajuta mirii sa realizeze ornamente pentru nunta
- marsul nuptial: e un trend aparut inca din anul 1858 in Marea Britanie si este datorat printesei Victoria
- imbracatul miresei: nasa, mama miresei si domnisoarele de onoare o ajuta sa se imbrace si sa se preatesca pentru ziua cea mare. In trecut miresele aveau nevoie de ajutorul multor persoane, rochia, accesoriile si coafura fiind foarte laborioase. Concomitent cu imbractul miresei avea loc
- barbieritul mirelui: ultimul pas, in pregatirea tanarului, e un joc intre cavalerul de onoare si mire.
- hainele de nunta: cele mai bune, cele mai frumoase, mai speciale din garderoba trebuie sa afirme statutul social al celui care le poarta. In Roma antica albul simboliza puritatea, mireasa fiind singura care mai foloseste alb la nunta. In prezent invitatii ar trebui sa evite vesmintele albe,ele fiind rezervate miresei!
- voalul miresei: radacinile sale sunt inca disputate, ridicarea voalul simboliza in Evul mediu supunerea femeii in fata barbatului, aceasta plecandusi capul in fata lui, iar in alte vremuri ridicarea voalului era momentul mult asteptat de mirii carora li se aranjau casatoariile.
- buchetul miresei: era alcatuit, in trecut din plante care ocroteau femeia de rele si nu era purtat in mana, plantele fiind prinse de haine. Astazi avem norocul sa ne alegem flori cat mai frumoase, in ton cu personalitatea si dorintele noastre.
- buchetul miresei: era alcatuit, in trecut din plante care ocroteau femeia de rele si nu era purtat in mana, plantele fiind prinse de haine. Astazi avem norocul sa ne alegem flori cat mai frumoase, in ton cu personalitatea si dorintele noastre.
-jartiera: pe care mirele o scoate de pe piciorul miresei era, cu ani in urma, ciorapul miresei. Acesta era furat de nuntasi pentru a le aduce noroc.
-ceva nou,ceva vechi,ceva imprumutat si ceva albastru:este traditie provenita din Angrlia secolului XIX, menita sa aduca noroc miresei. Ceva nou,de obicei rochia de mireasa, trebuie sa aduca un viitor luminos, elementul vechi, poate o bijuterie de familie, trebuie sa aminteasca de familie si de traditiile ei. Ceva imprumutat, vine de la o alta mireasa, care a avut noroc in casnicie. Ceva albastru va simboliza puritatea si fidelitatea in viata de cuplu.
- hora miresei: se danseaza acasa la mireasa, in timp ce nuntasii se alatura dansului, soacra mica imparte daruri nasilor,socrilor si rudelor apropiate.
- colacul miresei: comandat de nasa, este rupt deasupra capului miresei si dat apoi invitatilor. Cei care consuma din el vor fi mai norocosi in viitor.
- cavalerii si domnisoarele de onoare: au rolul lor in cadrul nuntii din Roma Antica, unde legile impuneau sa existe 10 martori la ceremonie.
- udatul: era un obicei aducator de noroc pentru fetele si baietii necasatori si purtator de spor si noroc pentru neveste. Acest obicei avea loc pe langa o fantana, din care luau apa mirii pentru a tropi invitatii.
- verighetele: au fost create de egipteni, care credeau ca la mana stanga, prin al treilea deget trece o vena care duce direct la inima.
- unirea mainilor drepte: simbolizeaza unirea a doua vieti in una singura si unirea fortelor.
- de ce sta mireasa in stanga mirelui: stramosii nostri purtau arma in mana dreapta, femeile care ii insoteau erau protejate daca stateau in partea stanga a sotilor. Aceasta asezare a sotiei arata ca sotii vor sa ne fie ocrotitori.
- aruncarea cu grau si orez: este un ritual pagan, semintele fertile trebuie sa le transmita din proprietatile lor si proastpetilor casatoriti. Acest gest este menit si sa alunge spiritele rele, iar astazi le deschidem drumul mirilor, la iesirea din biserica, cu confeti sau petale de flori.
- furatul miresei: spre deliciul invitatilor, mirele, care nu este atent la mireasa lui, trebuie sa indeplineasca diferite sarcini pentru a-si recupera sotia. In unele zone ale tarii, nasul trebuie sa plateasca pentru mireasa, daca aceasta este furata inainte de miezul noptii.
- aruncarea buchetului: mireasa, intoarsa cu spatele la invitatele sale necesatorite, isi arunca buchetul. Cea care il prinde va fi urmatoarea care se va casatori.
- scosul voalului: aproape de finalul petrecerii, nasa scoate voalul miresei si ii aseaza pe cap o esarfa sau un batic, semn ca fata a trecut in randul femeilor. Voalul il va primi o tanara necasatorita.
- marturiile: sunt amintirile pe care le pastreaza invitatii de la fericitul eveniment.
- trecerea peste prag cu mireasa in brate: in trecut se spunea ca aduce ghinion familiei ca mireasa sa intre in noua locuinta cu piciorul stang sau sa se impiedice. Din acest motiv ele erau trecute peste prag in bratele sotului.
- luna de miere: transformata acum in saptamana sau weekendul de miere, are o provenienta haioasa. Barbatii nu aveau timp sa-si curteze viitoarele sotii si preferau sa le fure. Pentru a prinde forta, sa actioneze repede, barbatul consuma o bautura fermentata, care continea miere. Pentru a-si linisti femeia, el o obliga sa bea din licoare. Daca femeia statea inchisa in casa barbatului, timp de o luna, casatoria devenea legitima.
Bun, deci pe ale noastre le ştim, dar pe ale străinilor? De exemplu, ştiaţi că :
În Belgia mireasa trebuie să confecţioneze o batistă şi să-şi brodeze numele pe ea!? Batista e ţinută de mireasă pe toată durata ceremoniei. După nuntă, ea va înrăma batista şi o va agăţă de perete, până la următoarea nuntă ce va avea loc în familie. Atunci o va oferi viitoarei mirese care şi ea la rândul său îşi va broda numele pe batistă, o va purta cu ea şi după nuntă o va înrăma până la următoarea nuntă din familie.
” În Cehia ghirlandele din rozmarin, făcute de mână de către mama ori bunica miresei, reprezintă o tradiţie veche de secole, pentru miresele de la ţară. Astăzi ele au fost înlocuite de ghirlande din minitrandafiraşi şi sunt purtate atât de însoţitoare cât şi de mireasă.
Finlanda. Odată, în Finlanda, miresele purtau coroane de aur. În timpul recepţiei avea loc tradiţia numită Dansul coroanei. Mireasa era legată la ochi, în timp ce prietenele ei necăsătorite dansau în jurul ei, în cerc. Mireasa avea să pună coroană pe capul uneia dintre ele. Aceea care primea coroană se spunea că avea să fie următoarea la măritiş.
Franţa. Un obicei ce a părăsit graniţele Franţei şi a ajuns până la noi, reprezintă cele două cupe ale mirilor împreunate şi poartă denumirea de „coup de mariage”. Aceste pahare erau păstrate pentru a fi folosite din generaţie în generaţie, formându-se astfel o tradiţie. De asemenea, obiceiul de a ţine câte un toast unul pentru altul, da o notă specială nunţii. A bea şampania din acelaşi pahar este primul pas către o veşnicie împreună.
India. În nunta tradiţională indiană, florile au jucat întotdeauna un rol foarte important. O tradiţie ce a rezistat în timp, transmiţându-se din generaţie în generaţie, este că fratele mirelui să presare petale de flori peste capetele cuplului în timpul ceremoniei, la momentul jurămintelor, dar şi la sfârşitul ceremoniei.
Irlanda. Pentru o notă de tradiţie din încântătoarea insula verde, e posibil să vreţi să luaţi în considerare tradiţionalul tort de nuntă care este cu totul altceva decât încântarea dulce pe care noi o numim tortul miresei. Al lor este un adevărat tort de fructe ornamentat din belşug cu struguri, migdale, cireşe şi mirodenii. Pentru că reţeta să urmeze adevăratul spirit irlandez, tortul este plin de rachiu şi whiskey din grâu sau porumb.
Italia. Migdalele trase în zahăr provin de la nunţile italiene. Cinci astfel de bombonele, legate în tull sau organza cu o delicată panglică reprezintă cel mai popular cadou de mulţumire pe care mirii îl oferă invitaţilor. Această tradiţie vine de la vechea credinţa conform căreia este bine să împarţi bunăstarea noii familii cu ceilalţi invitaţi.
Mexic. Oaspeţii unei nunţi mexicane au un obicei foarte frumos, de a-i înconjura pe miri într-un cerc care va lua forma unei inimi. În mijlocul acestei inimi formate din invitaţi, cuplul va dansa primul sau vals.
Rusia. Invitaţii nunţilor din Rusia primesc în semn de mulţumire pentru participarea la ceremonie şi la recepţie, mici cadouri care pot fi mici desene pictate de mână, mici floricele în ghivece liliput, casete de lemn frumos decorate ori alte obiecte din metal sau sticlă.
Suedia. Spritele rele ce bântuiau văzduhul, şi aduceau ghinion tânărului cuplu, erau ţinute la distanţă de către domnişoarele de onoare ale miresei care purtau în braţe ierburi picante dar şi unele urât mirositoare. Astăzi le-a luat locul acestor primitive obiceiuri buchetul de mireasă, compus din flori frumos mirositoare, dar care au acelaşi rol de a alunga spiritele rele! ”
Aceste obiceiuri drăguţe pot fi adaptate foarte uşor şi la noi, trebuie doar să renunţăm la gândul că la o nuntă ne aşteaptă multă băutură şi mâncare!
Sursa imaginilor: Internetul
Bun, deci pe ale noastre le ştim, dar pe ale străinilor? De exemplu, ştiaţi că :
În Belgia mireasa trebuie să confecţioneze o batistă şi să-şi brodeze numele pe ea!? Batista e ţinută de mireasă pe toată durata ceremoniei. După nuntă, ea va înrăma batista şi o va agăţă de perete, până la următoarea nuntă ce va avea loc în familie. Atunci o va oferi viitoarei mirese care şi ea la rândul său îşi va broda numele pe batistă, o va purta cu ea şi după nuntă o va înrăma până la următoarea nuntă din familie.
” În Cehia ghirlandele din rozmarin, făcute de mână de către mama ori bunica miresei, reprezintă o tradiţie veche de secole, pentru miresele de la ţară. Astăzi ele au fost înlocuite de ghirlande din minitrandafiraşi şi sunt purtate atât de însoţitoare cât şi de mireasă.
Finlanda. Odată, în Finlanda, miresele purtau coroane de aur. În timpul recepţiei avea loc tradiţia numită Dansul coroanei. Mireasa era legată la ochi, în timp ce prietenele ei necăsătorite dansau în jurul ei, în cerc. Mireasa avea să pună coroană pe capul uneia dintre ele. Aceea care primea coroană se spunea că avea să fie următoarea la măritiş.
Franţa. Un obicei ce a părăsit graniţele Franţei şi a ajuns până la noi, reprezintă cele două cupe ale mirilor împreunate şi poartă denumirea de „coup de mariage”. Aceste pahare erau păstrate pentru a fi folosite din generaţie în generaţie, formându-se astfel o tradiţie. De asemenea, obiceiul de a ţine câte un toast unul pentru altul, da o notă specială nunţii. A bea şampania din acelaşi pahar este primul pas către o veşnicie împreună.
India. În nunta tradiţională indiană, florile au jucat întotdeauna un rol foarte important. O tradiţie ce a rezistat în timp, transmiţându-se din generaţie în generaţie, este că fratele mirelui să presare petale de flori peste capetele cuplului în timpul ceremoniei, la momentul jurămintelor, dar şi la sfârşitul ceremoniei.
Irlanda. Pentru o notă de tradiţie din încântătoarea insula verde, e posibil să vreţi să luaţi în considerare tradiţionalul tort de nuntă care este cu totul altceva decât încântarea dulce pe care noi o numim tortul miresei. Al lor este un adevărat tort de fructe ornamentat din belşug cu struguri, migdale, cireşe şi mirodenii. Pentru că reţeta să urmeze adevăratul spirit irlandez, tortul este plin de rachiu şi whiskey din grâu sau porumb.
Italia. Migdalele trase în zahăr provin de la nunţile italiene. Cinci astfel de bombonele, legate în tull sau organza cu o delicată panglică reprezintă cel mai popular cadou de mulţumire pe care mirii îl oferă invitaţilor. Această tradiţie vine de la vechea credinţa conform căreia este bine să împarţi bunăstarea noii familii cu ceilalţi invitaţi.
Mexic. Oaspeţii unei nunţi mexicane au un obicei foarte frumos, de a-i înconjura pe miri într-un cerc care va lua forma unei inimi. În mijlocul acestei inimi formate din invitaţi, cuplul va dansa primul sau vals.
Rusia. Invitaţii nunţilor din Rusia primesc în semn de mulţumire pentru participarea la ceremonie şi la recepţie, mici cadouri care pot fi mici desene pictate de mână, mici floricele în ghivece liliput, casete de lemn frumos decorate ori alte obiecte din metal sau sticlă.
Suedia. Spritele rele ce bântuiau văzduhul, şi aduceau ghinion tânărului cuplu, erau ţinute la distanţă de către domnişoarele de onoare ale miresei care purtau în braţe ierburi picante dar şi unele urât mirositoare. Astăzi le-a luat locul acestor primitive obiceiuri buchetul de mireasă, compus din flori frumos mirositoare, dar care au acelaşi rol de a alunga spiritele rele! ”
Aceste obiceiuri drăguţe pot fi adaptate foarte uşor şi la noi, trebuie doar să renunţăm la gândul că la o nuntă ne aşteaptă multă băutură şi mâncare!
Sursa imaginilor: Internetul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu