Deci pe 2.02.2011 nașii noștri trebuiau sa plece la o nunta în Rusia, și așa cum nu au încă copii, dar au un motănel pe nume Kiwi, problema lor cea mai mare era cu cine sa lase frumusețea de motan, ca doar n-o sa-l lase singurel acasă, așa cum fina lor (adică eu) stau acasă i-am zis sa se gândească la varianta sa-l lase la noi, și așa și au făcut. Mi-la adus nasul în jurul orei 16, așa cum pisoiul nu a ieșit nici o data mai departe de holul casei comune sa cam speriat de cele văzute. Evident ca la noi e iarna acum, cu toate ca e martie in calendar. La adus în sinul blanei care era pe el, când a ajuns la noi Kiwi nu dorea sa iasă de acolo se uita de jur împrejur și nu pricepea unde a ajuns. După câteva încercări a ieșit din sinul călduț al nasului și stătea lingă noi, evident ca era tare speriat și nu cunoștea nici un colt din casa asta noua. A mai stat nasul 10 minute ca el sa se acomodeze, după care a plecat. Kiwi speriat cum era mirosea totul din jur și se uita și nu pricepea unde se afla. Dupa o jumătate de ora de cunoștința a început a fi un pic mai vioi. Eu cătându-mi de treaba am început a strânge cu aspiratorul evident ca el sa speriat și sa băgat sub un fotoliu. După ce m-am mutat în camera unde stătea el sub fotoliu a fugit în baie și sa băgat sub cada, se uita cu ochii lui mari și periat ce se întâmpla și ce cei cu zgomotul acesta. L-am alungat eu de sub cada desigur cu teul ca nul ajungeam. A fugit și de acolo. Sa ascuns în alta camera unde și-a găsit el un locușor mai liniștit. In fine a treia oara a fugit și sa urcat în cada, așa cum obișnuiește sa facă și la el acasă. Am finisat strânsul cu aspiratorul, și cum trebuia sa șterg cu teul pe jos, m-am apucat de treaba, evident ca cu teul cu care l-am alungat de sub cada. Si fugea de mine toata casa ca sa nu dau de el. După ce am finisat curățenie definitiv, i-am pus olița la locul ei nou și bineînțeles i-am pus și mâncare si apa, ca nu cumva sa nu rămână flămând. De speriat ce era nici la wc nu a fost și nici n-a mâncat nimic. Undeva pe la ora 23 sa culcat soțul, și sa culcat și Kiwi. La picioarele nostre evident, eu îmi făceam griji sa nu-l lovesc, dar a fost bine. A dormit sărmanul până aproape de ora 3 noaptea, după care sa sculat și umbla dintr-un loc in altul. La miezul nopții a mai analizat și sa cățărat unde nu a mai fost ca așa e procedura, ori verifici tot ori nimic. Si cum este un motănel cuminte si obraznic doar un pic sa apucat de cercetări. Când venea în camera care dormeam desigur ca il auzeam dar nu totdeauna și îmi făceam griji ca e prima noapte in casa noua. Si de câteva ori m-am trezit la miezul nopții ca dumnealui venea lingă pat și mieuna si eu nu pricepeam ce dorește. Dar nasul mi-a spus ca când vrea la wc poate sa miaune, și evident ca oricine în locul meu avea sa și facă griji, oare va merge la olița lui?
Gudima Olga
Peripetiile din viața lui Kiwi
Deci pe 2.02.2011 nașii noștri trebuiau sa plece la o nunta în Rusia, și așa cum nu au încă copii, dar au un motănel pe nume Kiwi, problema lor cea mai mare era cu cine sa lase frumusețea de motan, ca doar n-o sa-l lase singurel acasă, așa cum fina lor (adică eu) stau acasă i-am zis sa se gândească la varianta sa-l lase la noi, și așa și au făcut. Mi-la adus nasul în jurul orei 16, așa cum pisoiul nu a ieșit nici o data mai departe de holul casei comune sa cam speriat de cele văzute. Evident ca la noi e iarna acum, cu toate ca e martie in calendar. La adus în sinul blanei care era pe el, când a ajuns la noi Kiwi nu dorea sa iasă de acolo se uita de jur împrejur și nu pricepea unde a ajuns. După câteva încercări a ieșit din sinul călduț al nasului și stătea lingă noi, evident ca era tare speriat și nu cunoștea nici un colt din casa asta noua. A mai stat nasul 10 minute ca el sa se acomodeze, după care a plecat. Kiwi speriat cum era mirosea totul din jur și se uita și nu pricepea unde se afla. Dupa o jumătate de ora de cunoștința a început a fi un pic mai vioi. Eu cătându-mi de treaba am început a strânge cu aspiratorul evident ca el sa speriat și sa băgat sub un fotoliu. După ce m-am mutat în camera unde stătea el sub fotoliu a fugit în baie și sa băgat sub cada, se uita cu ochii lui mari și periat ce se întâmpla și ce cei cu zgomotul acesta. L-am alungat eu de sub cada desigur cu teul ca nul ajungeam. A fugit și de acolo. Sa ascuns în alta camera unde și-a găsit el un locușor mai liniștit. In fine a treia oara a fugit și sa urcat în cada, așa cum obișnuiește sa facă și la el acasă. Am finisat strânsul cu aspiratorul, și cum trebuia sa șterg cu teul pe jos, m-am apucat de treaba, evident ca cu teul cu care l-am alungat de sub cada. Si fugea de mine toata casa ca sa nu dau de el. După ce am finisat curățenie definitiv, i-am pus olița la locul ei nou și bineînțeles i-am pus și mâncare si apa, ca nu cumva sa nu rămână flămând. De speriat ce era nici la wc nu a fost și nici n-a mâncat nimic. Undeva pe la ora 23 sa culcat soțul, și sa culcat și Kiwi. La picioarele nostre evident, eu îmi făceam griji sa nu-l lovesc, dar a fost bine. A dormit sărmanul până aproape de ora 3 noaptea, după care sa sculat și umbla dintr-un loc in altul. La miezul nopții a mai analizat și sa cățărat unde nu a mai fost ca așa e procedura, ori verifici tot ori nimic. Si cum este un motănel cuminte si obraznic doar un pic sa apucat de cercetări. Când venea în camera care dormeam desigur ca il auzeam dar nu totdeauna și îmi făceam griji ca e prima noapte in casa noua. Si de câteva ori m-am trezit la miezul nopții ca dumnealui venea lingă pat și mieuna si eu nu pricepeam ce dorește. Dar nasul mi-a spus ca când vrea la wc poate sa miaune, și evident ca oricine în locul meu avea sa și facă griji, oare va merge la olița lui?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)